Ultimele mișcări și noutăți din Piața Metalelor Prețioase.
Săptămâna a 2-a din luna Iunie 05.06.2023 - 11.06.2023
Scris de Eduard A. Gherghe pentru Raportul de Aur.
Instituțiile guvernamentale oferă date false publicului.
Biroul de statistică a muncii din SUA are o lungă istorie de manipulare a datelor publicate, care sunt prea bune pentru a fi adevărate.
Țări precum Germania și Franța și-au repatriat aurul și și-au consolidat rezervele conform standardelor din industrie, ca și cum ar exista o regulă nescrisă în cadrul națiunilor din zona euro.
Zvonul pieței metalelor prețioase din luna Mai 2023:
"Germania este pusă pe lista de așteptare câțiva ani, pentru a-și repatria 50% din aurul pe care îl "deține" la alte bănci în siguranță! Băncile care dețineau în seifuri sigure aurul Germaniei, nu au aurul Germaniei ci se află în stocurile Chinei și ale Rusiei."
Rezervele de aur oficiale ale Germaniei din luna Mai 2023 (3,354.89 tone aur) sunt cifre false, cu 50% mai puțin față de realitate (1,677.445 tone de aur real). Dacă informația ar deveni oficială, Germania ar intra în colaps financiar în doar câteva ore.
Toți investitorii și-ar scoate tot aurul din toate băncile germane, și nu doar aurul! Dacă pentru un stat suveran este imposibil de recuperat aurul pe care îl deținea "în siguranță" la bănci, atunci poți să realizezi ce înseamnă asta pentru un cetățean. Nu cred că Germania este singura care întâmpină această problemă.
Evitarea panicii în masă este principalul obiectiv, iar dacă cifrele oficiale instaurează panică în sufletul oamenilor, atunci este "normal" ca populația să fie mințită. Dacă panica se instaurează în cetățenii de rând, pot da guvernul jos în doar câteva ore, deoarece vor ieși milioane de cetățeni în stradă, și nu doar câteva zeci de mii.
Ne putem aștepta la "același tratament" din partea instituțiilor Uniunii Europene și ale instituțiilor din România. Instituțiile ascund recesiunea (drept dovadă, Germania și Europa au intrat oficial în recesiune), de la sfârșitul anului trecut susțin faptul că suntem în recesiune, și puteți verifica informațiile pe canalul meu de Youtube, găsiți întregul istoric real și nemanipulat. Din câte se pare, seriozitatea birocrației din România nu este unică, se regăsește și în alte țări.
Reevaluarea metalelor prețioase
China și Rusia au achiziționat în fiecare lună zeci de tone de aur începând din 2006, pe căi neoficiale, până în criza din 2008. După criză, au început să achiziționeze sute de tone de aur în fiecare lună.
În principiu, aceste două state au mai mult aur decât declară oficial și există șanse mari ca ele să nu fie singurele implicate în acest joc. SUA nu a vândut niciun gram de aur din 1980. Se zvonește în piață că China deține în jur de 40.000-50.000 de tone de aur.
Această criză este considerată cea mai mare criză financiară de la Marea Depresiune și este foarte înțelept ca băncile centrale să acumuleze aur, practic urmăresc propriul interes.
Economiile avansate nu cumpără aur atunci când totul merge bine și este pace absolută; nimeni nu cumpără metale prețioase, ci își văd de viața lor liniștită. În schimb, economiile emergente acumulează aur.
Turcia, după ce a suferit un dezastru natural devastator (cutremurul din 6 februarie 2023), a declarat oficial în februarie că vor amâna pentru o perioadă achizițiile de aur, dar acest lucru nu s-a întâmplat și au continuat să cumpere și să acumuleze aur.
Din această faptă putem deduce că, în ciuda suferinței imense cauzate de cutremur, urgența de a deține aur nu poate aștepta. Cei care aderă la BRICS+ trebuie să dețină o anumită cantitate de aur. Drept dovadă, Turcia a depus eforturi considerabile pentru a achiziționa aur, în ciuda întâmpinării unei nenorociri în adevăratul sens al cuvântului.
Aurul oferă câștiguri exorbitante nerealizate pentru băncile centrale
În anul 2016, Banca Centrală a Chinei a anunțat că va reclasifica aurul de la T3 la T1, ceea ce a dus la o creștere a interesului pentru acest metal prețios. Decizia de a reclasifica aurul de la T3 la T1 a fost luată în contextul în care China își diversifica portofoliul de rezerve valutare și încerca să reducă dependența de dolarul american.
Pentru a înțelege mai bine acest proces, este important să ne familiarizăm cu conceptul de T3 și T1. T3 se referă la depozitele de aur care sunt deținute de bănci centrale, dar care sunt împrumutate sau utilizate pentru a obține împrumuturi. În schimb, T1 se referă la depozitele de aur care sunt deținute de bănci centrale și care nu sunt împrumutate sau utilizate în alt mod.
Investiția de tip T3 este clasificată ca o formă de investiție cu risc, în timp ce investiția de tip T1 este clasificată fără niciun risc.
În anul 2019, mai multe bănci centrale au luat decizia de a reclasifica aurul de la T3 la T1, printre care se numără Banca Centrală Europeană și Banca Națională a Rusiei.
Decizia Băncii Centrale Europene de a reclasifica aurul de la T3 la T1 a fost luată în contextul în care țara se confrunta cu incertitudini economice și politice, ceea ce a dus la o creștere a interesului pentru acest metal prețios.
De asemenea, Banca Națională a Rusiei a luat decizia de a reclasifica aurul de la T3 la T1 în contextul în care țara își diversifica portofoliul de rezerve valutare și încerca să reducă dependența de dolarul american.
Contul de reevaluare al Aurului
Lingourile de aur reprezintă singurul activ de rezervă internațional care nu este emis de nicio bancă centrală, ceea ce înseamnă că nu există o limită a valorii sale exprimate în moneda fiduciară. Când prețul aurului crește, valoarea aurului din partea activelor bilanțului crește. Pentru a echilibra creșterea valorii aurului, trebuie înregistrată o creștere egală pe partea pasivelor.
Pentru a realiza acest lucru, băncile centrale folosesc ceea ce se numește "cont de reevaluare al aurului" (Gold Reevaluation Account - GRA). GRA nu are efectiv nicio limită, deoarece valoarea sa este sincronizată cu valoarea aurului. Când prețul aurului crește, GRA crește automat, dar când prețul aurului scade, bilanțul GRA se înregistrează în scădere deoarece ar deveni negativ și ar afecta valoarea netă a băncii respective.
Din cauza acestui efect, conturile de reevaluare a aurului (GRA) sunt interzise prin lege în Uniunea Europeană.
Dar, așa cum bine știm, legile în țara noastră sunt construite în jurul "combinațiilor" și, desigur, ne putem trezi la orele 02:00, în miez de noapte, să dăm o ordonanță de urgență din cauza faptului că pur și simplu o putem face.
Nu am absolut niciun dubiu că acest lucru este valabil și pentru Uniunea Europeană, doar că nu au decența să ofere cetățenilor săi aceeași transparență pe care distinsele persoane din Parlamentul României o oferă românilor.
Atât Europa, cât și SUA vor șterge datoriile într-o fracțiune de secundă printr-un simplu click al mouse-ului, iar populația, din păcate, va suporta consecințele nenorocirii.
Regulile se schimbă într-un habitat normal al economiei, cu atât mai mult când situația se înrăutățește în timpul unei crize.
Întregul sistem anticorupție din întreaga lume ne-a oferit o lecție magistrală despre cum funcționează un grup organizat infracțional de bănci!
Sistemul anticorupție ne oferă încă o lecție edificatoare despre cum funcționează economia atenției, iar cetățeanul de rând suportă din propriul buzunar atât consecințele, cât și efectele crizelor economice, deși există persoane la conducerea instituțiilor care au un rol extrem de bine specificat atât în fișa postului, cât și în statutul funcționarului public (bancherul fiind un funcționar public, chiar dacă banca este o instituție privată care deservește economia țării/localității respective).
Discriminarea economică
Decizia SUA de a bloca rezervele valutare rusești are un impact definitiv asupra comportamentului băncilor centrale.
Pur și simplu au rupt economia mondială, care era interconectată, în două cu această decizie și ceea ce a fost nu va mai fi.
Costul de producție al dolarilor (sursa: date oficiale ale Consiliului Rezervei Federale):
Bancnotele de 1$ și 2$ costă 2.8 cenți per bancnotă;
Bancnota de 5$ costă 4.8 cenți per bancnotă;
Bancnota de 10$ costă 4.8 cenți per bancnotă;
Bancnota de 20$ costă 5.3 cenți per bancnotă;
Bancnota de 50$ costă 5.2 cenți per bancnotă;
Bancnota de 100$ costă 8.6 cenți per bancnotă;
În timp ce țările care împrumută plătesc datoriile în dolari la valoarea lor absolută, Guvernul SUA "răscumpără" împrumutul cu un cost de doar 8,6 cenți pe o bancnotă de 100 de dolari.
Este evident că această regulă se aplică și în Uniunea Europeană, dar nu am găsit nimic afișat pe site-ul lor cu privire la aceste costuri. Uniunea Europeană nu oferă aceeași transparență.
Avem aceeași situație la Banca Națională a României (BNR) în legătură cu monedele de argint, unde costul producției, pe care l-am estimat, este sub 100 de lei per monedă, iar BNR-ul o pun la vânzare cu 500 de lei.
Diferența atât de mare de profit nu cred că are ca scop doar obținerea de profit în sine, ci cred că doresc să dețină argint în rezerve sale în mod neoficial.
Se pare că BNR-ul nu doar că știe ce înseamnă un profit mare, dar își cunoaște și foarte bine propriul interes și folosește acest lucru în avantajul său.
În schimb, mulți antreprenori, în prezent, nu cunosc care este cel mai mare profit al afacerii lor și vă pot oferi un exemplu concret:
"Dacă ai de vânzare sifon care costă 2 lei (cu un profit de 20 de bani) și apă minerală care costă 5 lei (cu un profit de 2 lei), dacă vinzi sifonul mult mai rapid, înseamnă că profitul tău este mult mai mare pe partea de vânzare.
Produsul care se vinde cel mai rapid este cel care îți aduce cel mai mare profit. În timp ce vinzi tot sifonul din stoc, rămâi cu cel puțin jumătate din stocul de apă minerală. Până vinzi stocul de apă minerală, poți cumpăra și vinde sifon de 3-4 ori la rând, poate chiar de mai multe ori.
Putem lua un exemplu cu cifre, presupunând că ai un stoc format din 100 de sticle de sifon și 100 de sticle de apă minerală. În decurs de 5 zile, vinzi 100 de sticle de sifon și 10 sticle de apă minerală. Până vinzi cele 90 de sticle de apă minerală, deja ai încasat dublu ca și profit de la sifon."
Sursa: Emanciparea - Devino Antreprenor ACUM!
Autor: Eduard A. Gherghe
Identificarea celui mai rapid vândut produs duce la identificarea profitului cel mai mare al afacerii.
BNR-ul nu deține argint fizic în rezervele oficiale, dar are argint fizic pe stoc.
Doar în 2022, Banca Națională a României a lansat 1,7 tone (1.710,665 kg) de monede din argint pur 999.
Până în prezent, SUA își înregistrează rezervele de aur la un preț legal de 42,22 dolari pe uncie.
Deși Rezerva Federală este o instituție privată înființată de băncile centrale, are o balanță negativă de peste 330 de miliarde de dolari.
În timp ce un antreprenor cinstit cu o balanță negativă (chiar și sub 1 milion de dolari) îi sunt blocate conturile și nu doar atât.
Acum, mă întreb, ca orice om normal care a digerat această informație... cât de negativă o fi balanța reală în România?
Banca Centrală a SUA datorează Trezoreriei mai mult de 48 de miliarde de dolari, ceea ce depășește capitalul total al băncii, din punct de vedere legal se numește faliment.
În practică, banca ar putea crea conturi fictive în coloana activelor (numite "active amânate") pentru a compensa creșterea pasivelor.
După cum descrie Fed-ul, "activele amânate reprezintă suma câștigurilor nete pe care Rezervele Federale vor trebui să le realizeze înainte ca remitențele lor către Trezoreria SUA să se reia".
Avantajul activelor amânate constă în faptul că Fed-ul poate continua operațiunile normale fără întrerupere, iar aceste plăți amânate sunt suportate de contribuabilii americani până când remitențele Fed-ului se reiau.
În schimb, un investitor nu poate crea un astfel de cont cu o balanță atât de negativă, deoarece ar intra în sfera unui dosar penal de cel puțin înșelăciune și fraudă într-un mod spectaculos de ușor.
În mod normal, aceste fapte m-ar scoate din sărite, dar am învățat că nervii sunt doar o pedeapsă emoțională pe care o aplicăm automat ca răspuns la faptele altor persoane, iar timpul nostru este cel mai subevaluat activ pe care îl deținem și nu ne permitem să-l "cheltuim" pe "active negative".
Tot ce putem face este să ne informăm și să identificăm direcția cea mai bună pentru noi în care să ne îndreptăm din punct de vedere financiar.
Louise Street, analist de piață senior, a declarat într-un interviu pentru CNBC că: „Principalul motiv pentru care instituțiile din sectorul oficial dețin aur este întotdeauna rolul său ca activ de diversificare, depozit de valoare pe termen lung, dar în ultimii doi ani am observat cât de importantă este performanța sa în timpul crizelor."
Nu sunt pe această planetă de foarte mulți ani, dar aurul ca și activ cu siguranță nu a fost inventat acum 2 ani.
În 1998, sub îndrumarea mai multor economiști laureați ai Premiului Nobel, un fond de hedging american a eșuat.
Această informație se aliniază cu realitatea din pandemia COVID-19. Desi piata este arhiplină de specialiști, absolut niciunul nu a prevăzut pandemia.
În schimb, domnul Bill Gates (fondatorul companiei Microsoft) a prevăzut-o cu aproximativ 5 ani înainte de a se instaura.
Acest fapt este valabil și în cazul consultanților/analistilor/brokerilor din industria financiară, ei pur și simplu își urmăresc interesul (comisionul).
În mod evident, nu vor recomanda active care nu au un comision substanțial, iar investițiile în metale prețioase nu corespund acestui tip de comision.
Aurul este folosit ca un activ strategic, iar scenariile nelimitate din piață ne încețoșează vederea.
Etalonul de aur digital (standardul de aur digital) va fi diferit de etalonul de aur clasic (standardul de aur clasic).
17 țări și-au exprimat oficial interesul pentru aderarea la BRICS+, printre care și Zimbabwe, terenul de testare al monedei digitale susținute cu aur (etalonul de aur digital).
După cum am menționat în Raportul de Aur de săptămâna trecută, Zimbabwe este un teren de testare al viitoarei economii digitale pentru alte țări.
Zimbabwe va oferi toate problemele și soluțiile identificate către BRICS+ în legătură cu situația etalonului de aur digital.
Între 1790 și 1917, piața obligațiunilor din SUA era destinată doar profesioniștilor, nu exista o piață de retail. Lucrurile s-au schimbat în timpul Primului Război Mondial, când Woodrow Wilson a autorizat Obligațiunile Libertății pentru a contribui la finanțarea războiului.
A devenit o datorie patriotică să cumperi "Obligațiunile Libertății". Această inițiativă a funcționat și a transformat, de asemenea, domeniul financiar. A fost începutul unei lumi în care americanii de rând au început să cumpere acțiuni, obligațiuni și valori mobiliare ca investitori de retail.
BRICS+ poate folosi un fel de model patriotic similar cu "Obligațiunile Libertății". Este posibil să poată crea active de rezervă internaționale denominate în valuta BRICS+, chiar în absența sprijinului pieței dezvoltate.
Nu cred că se poate pune problema ca BRICS+ să nu poată folosi un astfel de sistem patriotic (Rusia, China și Turcia au modele patriotice).
Dacă BRICS+ va lansa o monedă digitală susținută cu aur (etalonul de aur digital) și folosește aurul ca un activ strategic, acest scenariu devine din ce în ce mai posibil pe măsură ce timpul trece, în contextul în care băncile centrale au cea mai lungă perioadă de achiziții nete înregistrată din 1950.
Nu cred că cumpără aur pentru combaterea inflației, așa cum susțin ei, ci folosesc aurul ca un activ strategic, la fel cum o fac piețele emergente BRICS+.
Rezervele de aur distribuite în mod egal în națiuni, proporțional cu PIB-ul lor, permit o tranziție lină către un etalon de aur digital la nivel global (standard de aur digital global).
Situația României în contextul războiului din Ucraina.
The Belt and Road Initiative - Inițiativa Centurii și Drumului.
Sursa foto: https://www.silkroadbriefing.com/
Sursa foto: https://www.researchgate.net/
După cum se poate observa în hărțile de mai sus, România face parte din cel mai mare proiect din istoria umanității.
Pe data de 17.03.2019, Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, în prezența premierului Viorica Dăncilă, a semnat duminică seara un memorandum între Ministerul Transporturilor și o companie de stat din Dubai. Semnarea acordului a avut loc în contextul vizitei la București a sultanului Ahmed Bin Sulayem, președintele Dubai Ports, Vămi și Zona Liberă și președinte al Autorității Maritime a orașului Dubai. Memorandumul a fost semnat din partea României de ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, și din partea Emiratelor Arabe Unite de sultanul Ahmed Bin Sulayem.
Pe data de 21.03.2023, Președintele României, Klaus Iohannis, s-a întâlnit luni cu șeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum, premier al Emiratelor Arabe Unite și emir al Dubaiului, lansând cu această ocazie o invitație pentru companiile din Dubai să participe la Forumul de Afaceri care va fi găzduit anul acesta, la București, în cadrul summitului Inițiativei celor Trei Mări.
Pe data de 08.04.2023, Președintele Emmanuel Macron a oprit la București aeronava care îl aducea din vizita în China, făcând o "escală tehnică" în țara noastră, pe parcursul zborului de întoarcere către Franța.
Pe data de 25.04.2023, Turcia și România au semnat un acord de 321 de milioane de dolari pentru dronele Bayraktar.
Guvernul turc a anunțat pe 25 aprilie că a semnat un acord în valoare de 321 de milioane de dolari cu România pentru a vinde Bucureștiului 18 drone Bayraktar TB2, în încercarea de a-și extinde relațiile cu statele est-europene în urma războiului dintre Rusia și Ucraina.
Ambasadorul turc în România, Ozgur Kivanc Altan, a anunțat această dezvoltare pe Twitter, afirmând că ratificarea vânzării a avut ca scop înaintarea în stabilirea unei "parteneriate strategice cu România". Bucureștiul și-a dezvăluit intențiile de a achiziționa dronele în august 2022 (nu am văzut absolut nimic în presa din România despre acest acord).
Rusia și Ucraina au fost la distanță de un singur pas să facă pace după doar 2 luni de la începerea războiului, doar că Președintele Emmanuel Macron s-a dus în vizită la Președintele Zelenski și a retezat pur și simplu șansa de pace pe care a avut-o Ucraina.
Turcia nu doar că vinde către Ucraina dronele Bayraktar, deși Turcia a depus oficial cererea să adere la BRICS+ (alianța cu Rusia), dar și construiește o fabrică de drone în Ucraina care va fi finalizată în 2 ani (de aici putem deduce că războiul va mai dura încă cel puțin 2 ani).
Uniunea Europeană donează bani către Ucraina, iar Ucraina virează banii la BRICS+ "în mod legal" (spun "în mod legal" deoarece practic Turcia încă nu face parte din BRICS+).
Ankara a rămas neutră în conflict, întrucât Turcia și-a dublat importurile de petrol rusești în 2022 și a adoptat sistemul de plată rusesc Mir, dar nu recunoaște teritoriile anexate Moscovei în Ucraina.
În acest mod, BRICS+ deține "forme legale" de sustragere a banilor din Uniunea Europeană într-un mod constant.
Banca Internațională de Investiții (IIB) fondată în 1970. Acționarii actuali ai băncii includ Bulgaria, Cuba, Republica Cehă, Ungaria, Mongolia, România, Rusia, Slovacia și Vietnam.
În Aprilie 2014 Banca Internațională de Investiții a semnat și ulterior a extins un Memorandum Multilateral de Cooperare cu ACE din țările sale membre europene:
- Bulgaria (BAEZ);
- Republica Cehă (EGAP);
- Ungaria (EXIM);
- România (EximBank);
- Rusia (EXIAR);
- și Slovacia (EXIMBANKA).
Au fost încheiate acorduri separate suplimentare și IIB lucrează și cu ACE ale țărilor nemembre pentru a contribui la comerțul dintre acestea și statele membre IIB.
Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) este o instituție financiară internațională înființată de Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, România, Rusia, Turcia și Ucraina.
În ciuda istoriei colaborării dintre România și SUA, balanța concluziei pe care am tras-o tinde spre pace în țara noastră, dar nu știm ce se discută în spatele ușilor închise și nu cunoaștem condițiile de acceptare a României în cel mai mare proiect din istoria umanității.
Doar timpul ne va spune asta.
Toate materialele de la care am tras concluziile pe care le-ați citit mai sus sunt expuse pe canalul meu de YouTube.
____________________________________________________________________________
Disclaimer
Eduard A. Gherghe este un analist de piață independent pentru Raportul de Aur.
Această publicație are doar scop informativ și nu are ca intenție să fie o solicitare, ofertă sau recomandare privind vreun instrument financiar, marfă, derivat, serviciu de gestionare a investițiilor sau serviciu de consultanță și nu oferă sfaturi privind tranzacționarea de mărfuri.
Această publicație nu își propune să ofere sfaturi de investiții, fiscale sau legale, nici în mod general, nici într-un context specific.